Povestea lui mos Costica Tiron, un taran caruia consatenii ii spun Americanu' si care este printre putinii din judet care nu au vrut si nu s-au inscris in CAP. In toti acesti ani, el si-a intretinut familia doar dintr-un petic de pamint. Desi la viata lui era om voinic, in putere, acum este doar o mina de om. "Nuiaua purtata de vint nu prinde muschi", a spus mereu mos Costica despre comunism Opresiunea si rezistenta unor intelectuali in perioada comunista a facut sa curga multa cerneala in ultimul deceniu. Aproape nimeni nu vorbeste insa de taranii care, poate mai putin spectaculos, s-au opus regimului. In satul Opriseni, comuna Tutora, traieste unul dintre putinii oameni din judetul Iasi care "a dat de pamint" cu comunistii, refuzind sa se lase prins in tavalugul colectivizarii. Dupa ce i-au fost confiscate terenurile, Constantin Tiron si-a intretinut familia timp de 30 de ani dintr-un petic de pamint, aflat in gradina. A muncit de zece ori mai mult decit consatenii lui pentru a pune pe masa o bucata de piine sau mamaliga, si a trebuit sa suporte bataia de joc a multora, care-l strigau Americanu' sau Imperialistu' . Desi nu va lua niciodata pensie, el nu regreta nici acum acei ani. "Nuiaua purtata de vint nu prinde muschi", este principiul dupa care si-a condus viata Constantin Tiron in perioada comunista. Constantin Tiron, mos Titi Tonea cum ii spun acum oamenii din sat, avea 28 de ani cind au batut la poarta lui "colhozorii". Din cele sase hectare si 90 de ari pe care le avea mama sa, jumatate i-au revenit lui si jumatate fratelui vitreg, Toader Tonea. I s-a rupt inima cind a trebuit sa renunte la aproape tot pamintul mostenit, insa s-a "hambitionat" - spune - sa "tina stindardul sus". "Colhozorii mergeau in bande" "Cam cum umbla haitele de hoti la furat, asa veneau ei. Umblau in bande de cite 12, parca acum ii vad. O banda pe-o ulita, una pe cealalta. Au venit si