De la Platon la Einstein, de la profeţii evrei ai Vechiului Testament la Marx, sau de la Homer la Malraux, Căutătorii, cartea americanului Daniel J. Boorstin, recent tradusă de Antoaneta Ralian în cunoscuta colecţie Biblioteca de artă a editurii Meridiane, propune o istorie a modurilor de căutare, a întrebărilor, cel mai adesea fără răspuns, care par să rezume, definitoriu, întreaga cultură occidentală. Volumul e ultimul dintr-o trilogie, integral publicată în română în ultimii ani la editura Meridiane, care în America, la apariţie, a fost cotată drept bestseller. Descoperitorii, primul volum, s-a ocupat de ştiinţa occidentală, iar cel de-al doilea, Creatorii, s-a oprit asupra artei. Cîteva titluri mai vechi - The Americans, The Image - l-au consacrat pe Boorstin, fost director al Bibliotecii Congresului, ca autor de vaste sinteze, iar şirul lung de premii, printre care Pulitzer sau National Book Award, îl recomandă ca o personalitate importantă a vieţii culturale americane.

Critica occidentală, cel mai adesea sceptică în faţa unor sinteze ca cele propuse de Boorstin, are în Căutătorii, ca de altfel în întreaga trilogie, mostre uşor demontabile de ineficacitate a încercărilor de a cuprinde în limitele unui discurs o întreagă istorie a unor aspecte esenţiale pentru cultura occidentală. Cele trei sute de pagini pe care Boorstin desfăşoară, cronologic, aventura Căutătorilor îl obligă inevitabil la o selecţie, interesantă în primul rînd prin ceea ce omite. Se opreşte asupra antichităţii greceşti, dar trece în grabă, aşa cum făceau romanticii, asupra celei romane. Din literatura secolului XX îl reţine doar pe Malraux, pentru meritul de a fi fost "unul dintre cei mai versatili şi mai elocvenţi căutători moderni". Lista omisiunilor poate lua forma unui dicţionar. Boorstin ridică de fapt la rangul de criteriu de selecţie ceea ce toţi autorii de astfel de istorii