Inviere in Tara FagarasuluiCand sfintii coboara. din munti- Manastirile ortodoxe din Transilvania au fost tinte de tun pentru imperiul austro-ungar. Dupa trei sute de ani de pustiu, credinta calugarilor arsi de vii in biserici renaste in noi si trainice ctitorii. Fagarasenii isi celebreaza sfintii di...

Inviere in Tara FagarasuluiCand sfintii coboara

din munti- Manastirile ortodoxe din Transilvania au fost tinte de tun pentru imperiul austro-ungar. Dupa trei sute de ani de pustiu, credinta calugarilor arsi de vii in biserici renaste in noi si trainice ctitorii. Fagarasenii isi celebreaza sfintii din munti, pe vechile vetre ale martiriului. Unde a curs sange, astazi ard lumanari -

In Tara Fagarasului, primavara intarzie. Timida, paseste usor, abia atingand pamantul. E soare si e frig. In linistea duminicii, nu se aude decat clopotul parintelui Naftanaila - semn ca la Manastirea Breaza incep utrenia si slujbele din Saptamana Mare. E un clopot mic si harnic, pe care parintele il tine in mana solemn, cu multa ravna, de parca ar tamaia sonor curtea si copacii, gazele si florile plapande din iarba. Manastirea e noua si veche in acelasi timp. Barnele proaspat rindeluite ale bisericii se incaleca parte peste parte, pe temelia vechii manastiri, pradate si pustiite de soldatii Mariei Tereza, pe la 1700. Din ceea ce a fost nu au mai ramas decat locul banuit al altarului si doua icoane, pietrele cetatii lui Radu Negru, de la 1230, si muntele insingurat din preajma, ridicat ca o vama nevazuta intre drumurile de bejenie ce duc la Brasov, la Sibiu si la Campulung.

Mana parintelui deseneaza imaginar si cu multa durere zidurile fostelor chilii, arhondaricul si trapeza. Sunt lucruri care nu se pot uita. La 1700, Fagarasul era tara monahilor postitori si harnici in rugaciune. Unele sate tineau si 3-4 manastiri, fara a mai socoti schiturile si pustniciil