Figură importantă a mişcării feministe internaţionale, activistă politică de la începutul anilor '60, Gloria Steinem este autoarea unor articole de impact în reviste ca Vogue, Glamour, Cosmopolitan, New York Magazine, una dintre fondatoarele Grupului Politic al Femeilor din America (1971) şi ale revistei Ms. (alături de Bella Abzug, Shirley Chisholm, Betty Friedan), autoare a unor cărţi destul de bine cunoscute publicului larg (Outrageous Acts and Everyday Rebellions, 1983; Marylin: Norma Jeane, 1986). Revoluţia interioară: Cartea respectului de sine a urcat rapid în topul vînzărilor de carte în America, ocupînd ceva vreme locul I. Volumul apărut la Editura Polirom include şi Postfaţa la a doua ediţie, în care autoarea însăşi povesteşte aventura cărţii în primul său an de existenţă, conturînd pe scurt primirea făcută de mass-media, ca şi reacţiile cititorilor din ţară (în scrisori sau în cadrul unor întîlniri organizate).

Teza cărţii este una radicală: sistemele de autoritate subminează autoritatea individului asupra propriei fiinţe şi vieţi cu scopul de a asigura supunerea, respectul de sine devenind rădăcina evoluţiei. Volumul Gloriei Steinem apare în America după o perioadă în care încercările de a implementa programe locale care să susţină creşterea respectului de sine (self-esteem), în şcoli sau în diverse alte tipuri de instituţii, avusese drept rezultat scăderi izbitoare ale infracţionalităţii, note mai bune pentru elevi, o încredere mai mare în posibilităţile proprii, deci în viitor etc. în acelaşi timp, demersurile de acest tip erau ridiculizate peste măsură în mass-media, mai ales în cadrul reţelelor de televiziune, care le asociau cu mişcarea New Age pentru a le putea minimaliza cu mai multă vervă.

Criticile Gloriei Steinem se îndreaptă, în acest context, împotriva unor aspecte esenţiale ale civilizaţiei occidentale, cum ar fi metodele