Strofa întîi În ţara vecină şi prietenă numită Bulgaria mai există încă ţigani ursari - îndeletnicire tradiţională, cunoscută şi pe plaiurile noastre. Doar că asociaţiile internaţionale de protecţie a animalelor s-au autosesizat şi au cerut statului bulgar măsuri imediate de încetare a hărţuirii lui Moş Martin. În consecinţă, statul bulgar, în spiritul drepturilor universale ale animalului, a răscumpărat libertatea urşilor contra sumei de 5.000 de leva bucata. La scurt timp după aceasta însă, ţiganii ursari au realizat că plimbatul ursului este o îndeletnicire tradiţională a etniei lor şi că suprimarea brutală a acesteia atentează la drepturile universale ale minorităţilor. Drept care au dat în judecată statul bulgar la Strasbourg pentru a li se recunoaşte această "diferenţă culturală".

Strofa a doua Undeva, într-un sat pierdut din Polonia, ţăranii au adoptat un urs scos în şomaj tehnic de la circul din apropiere. În spiritul dreptului la muncă, aceştia l-au lăsat pe bătrînul circar să-şi practice mai departe îndeletnicirea în pădurile seculare din preajma satului. Astfel, cînd un vînător de urşi din Germania se abate prin regiune, sătenii îl instalează într-un loc de pîndă amenajat cu grijă şi îi dau drumul lui Moş Martin dintr-un tufiş alăturat. Surprinderea neamţului este mare atunci cînd în bătaia puştii apare un urs... pe bicicletă. Pînă să se dumirească vînătorul, ursul coboară de pe

bicicletă şi, cu un mormăit tandru, îl ia pe vînător la o polcă îndrăcită. Acesta nu mai stă pe gînduri şi o ia la sănătoasa, renunţînd să mai ceară înapoi banii pe pielea ursului din pădure.

Morala Propunem ca atunci cînd îşi vor primi înapoi urşii prin decizia UE, ursarii bulgari să-i vîndă pe bani buni ţăranilor din satul polonez. Împreună cu Greenpeace, aceştia vor înfiinţa un ONG de educaţie ecologică pentru elevii şcolii comunale. În acest sens, se vor