"Abia după ce nu mai ai parte de Arte realizezi cît de mult depindea fericirea la televizor de acest post!" Astfel se văicărea un alt abonat al societăţii de televiziune Astral, iar dumneavoastră vă pierdeaţi răbdarea după această introducere nefericită ("Iarăşi?") şi îl lăsaţi să-şi plîngă de milă de unul singur. Vă rog, întoarceţi-vă. Uitaţi de introducere. Nu mai fac. S-o luăm altfel. Gîndiţi-vă la următorul coşmar: O seară întreagă aţi fugit dintr-un program în altul, urmăriţi de trupa Voltaj, care vă năucea cu descărcări electrice, şi de actorii Sean Penn şi John Travolta, care vă izbeau cu rafale de improvizaţie isterică şi vă revărsau în cap torente de psihodramă nemiloasă. Sînteţi dezorientaţi, sleiţi şi uzi pînă la piele. Singurul lucru care vă mai ţine în picioare e amintirea unui adăpost - trebuia să fie pe-aici, prin zonă. Hopa, nu aici (scuzaţi-mă, domnule Voltaj, am greşit uşa), nici aici (n-am vrut să vă deranjez, băieţi, găsesc singur ieşirea, voi daţi-i înainte cu psihodrama), nici aici (pardon, domnule Pruteanu) - şi totuşi, parcă era acolo. Aşa că vă întoarceţi. Domnule Pruteanu, scuzaţi-mă că vă spun din nou pardon, nu vreau să vă întrerup prelegerea şi credeţi-mă că apreciez faptul că nu dezaprobaţi folosirea cuvîntului "operator"; m-ar interesa şi părerea dumneavostră despre cuvîntul "laptop", văd că în timp ce vorbiţi aveţi aproape un astfel de obiect ("vîrf de genunchi"? "culme de poală?"), dar curiozitatea aceasta poate fi amînată; dimpotrivă, aş vrea să ştiu chiar acum ce s-a întîmplat cu postul Arte - nu trebuia să fie chiar pe locul acesta, unde eu am dat buzna, găsindu-vă pe dumneavostră? Înţeleg. TVR Cultural, noul post. Arte nu mai locuieşte aici. Înţeleg. Încîntat de cunoştinţă. Să trăiască noul post. Acum trebuie să fac o tură pe-afară. Aş putea rămîne pe Cultural? Vă mulţumesc, e foarte amabil din partea dumneavostră, dar eu c