Cu ocazia Festivalului INDEPENdans.RO, organizat de Fundaţia Culturală Proiect DCM şi Centrul Multi Art Dans, dansul românesc contemporan a coborît, de pe scenă, în stradă. Nu este vorba numai de spectacole în spaţii neconvenţionale, publice, ci mai cu seamă de o mişcare de apropiere a acestei arte de public, este vorba de găsirea unor forme de comunicare cu acesta dincolo de "mesajul" artistic al spectacolelor. Festivalul INDEPENdans.RO a stat sub semnul acestei comunicări directe din care au avut de cîştigat şi publicul, şi dansatorii, şi dansul în general. Cele două secţiuni ale festivalului - "La lumina zilei" şi "În lumina reflectoarelor" - au servit de minune scopului propus. Prima dintre ele s-a desfăşurat, după cum e lesne de înţeles, în afara scenei şi l-a avut drept coordonator pe tînărul coregraf Manuel Pelmuş. Secţiunea a stat sub semnul unui motto preluat dintr-un interviu acordat de Tita Chiper revistei Observator cultural; la întrebarea dacă are nostalgii după perioada anilor '50-'60, colega noastră a răspuns: "Să ştii că nu sînt nostalgică decît după tinereţea mea. N-am nici o vină că în anii în care dansam cel mai bine era atît de rău. N-am nici o vină şi nu cred că ar fi trebuit să nu dansez." Pornind de la acest citat, Manuel Pelmuş a conceput un ansamblu de manifestări neconvenţionale care să implice publicul, să apropie dansul de nespecialişti, să-i facă pe aceştia să descopere dansul din ei înşişi. Manuel Pelmuş: "Mi-am dorit o prezenţă a dansului în diferite forme - discuţii, tatuaje, neveste de dansatori discutînd despre dansatorul lor, expoziţii făcute de dansatori, spectacole în aer liber sau spaţii neconvenţionale. Un fel de eveniment «cu dansul prin oraş» şi mai puţin premiere sau gale sclipitoare. O sărbătoare a dansului." În cadrul acestei secţiuni au avut loc, prin urmare, o masă rotundă cu soţiile/soţii, prietenele/prietenii dan