"Să mor eu dacă nu zbor fără să ating pămîntul. Îmi bag capul în pămînt şi trag o fugă unde nu te aştepţi. Ce vrei să-ţi aduc? Aduc fericirea. Uite, bagă capul în cîrpa asta. Îţi trag trei pumni în ceafă şi zbori şi vezi numai stele. Uite, aduc fericirea. Bagi capul în cîrpa asta şi cu doi pumni zbori printre stele. Unchiu' meu m-a învăţat, îmi dădea pumni şi pumni. Dacă nu eram cuminte, zicea: bă, nu tu aduci fericirea? Mă-ta a murit, s-a îngropat cu iubiţii de pe TIR-uri, o paraşută, şi tu îmi aduci mie fericirea? Uite că nu, îmi dădea pumni în cap şi în spinare. Îmi dădea şuturi în fund, îmi dădea pantalonii jos şi uite aşa îmi făcea, că cică ştiu eu de ce. Şi mă bătea, dar zicea că aşa e fericirea, că să mă obişnuiesc cu ea. Sînt la Spital de o sută patruzeci şi şapte de luni şi zece zile. Sînt foarte-foarte fericit. Aici sînt duşuri reci, sînt duşuri calde, ne leagă cu cămaşa, nu ne bate, dar e bine. M-am internat singur. Mă dădeam cu capul de ciment, nu vroiau să mă interneze. M-am urcat să mă arunc de pe spital, atunci au zis că mă prefac. Eu ştiu că mă prefac, dar unchiul meu a murit de bătrîneţe, avea 129 de ani şi patru luni
şi nu mai putea să mă facă fericit. Uite-mă, sînt băiat mare, am grija mea de acum încolo. Aici vor să mă dea să muncesc, dar eu nu vreau, că sînt cuminte, dar ce să fac... a, să car găleţile de porci, da, e bine, dar ce mă fac, dacă mă dau să car, eu ştiu, seringi, da, ar fi bine seringi, dar dacă, e bine orice. Uite, ies în faţa spitalului, dar să nu spuneţi la doctori, că mă dau afară, că eu mă duc cu un ciorap şi tricotez în faţa spitalului şi vin oameni şi se minunează şi eu le zic: bine, dar e ciorap, ia băgaţi capul aici, să vedeţi voi ce bine e. Dar se strîng numai golani care se distrează şi nu ştiu decît de glume, eu sînt serios, nu aşa cum sînt unii doctori care zic: hai cu mine, Bubule, că am de umblat în capul un
