convorbire cu Andrei GHEORGHE Cică Andrei Gheorghe e antipatic şi scîrbos. Taste him!

Toţi sînt proşti, în afara ta? Nu, întrebarea e agresivă... întrebarea conţine de fapt o concluzie, ceea ce mă face să reacţionez. Nu e o întrebare, e o afirmaţie. Sînt discuţii pe marginea emisiunii tale... se suprapune rolul asumat în emisiuni cu persoana de zi cu zi? Personajul cel mai coerent e omul de radio şi identitatea mea cea mai coerentă este la radio. Aici mă exprim pe mine. Nu văd nimic spectaculos în momentul în care Larry Ewing joacă pe J.R., joacă un rol, mai bine sau mai rău. Lumea e atît de tîmpită, încît crede că Andreea Marin este cea mai frumoasă şi bună femeie din lume fiindcă zîmbeşte din gropiţe, şi nu-şi poate da seama că e un format? Eu cred că şi-n viaţa de zi cu zi eşti Andrei Gheorghe 13-14. Nu mi se pare deplasat. Nici mie, însă vorbesc de "Lanţ". Mie îmi place "Lanţul" foarte tare, e un show excelent, care a rupt foarte multe bariere şi a adus noi modalităţi de expresie, dar indiscutabil, este show-ul care generează şi multe antagonisme. De ce? Fiindcă e sticlă. Televizorul domină. Aşa te porţi şi-n viaţă? Acasă, în familie? Ştii ce mai urmează să mă întrebi? "Care-s planurile tale de viitor?" Astea nu-s interviuri. Cred că ne deosebim. Nu ţin să fiu agresiv. Mie îmi plac poveştile şi cred că tu poţi să-mi spui povestea rolului asumat de tine. Nu e agresivitate, e o constatare. Sîntem pe cale să ratăm un interviu? Şi ce dacă? Abia am ieşit din emisiune. Da, înţeleg cum e. Să încercăm altfel. De ce ţi-ai ales, la 13-14, tema "Senat de căcat"? Da... aveam de ales între: un primar împuşcă un copil, întîlnirea ratată dintre Powell şi Arafat. Nu e vorba de ceva obiectiv. E informaţia care te zgîndăre: senatorii vor să-şi ia televizoare cu plasmă. Dacă e să vorbim serios, criza din Orientul Mijlociu e cea mai teribilă chestie. Nu văd cum aş putea