Phantasma este numele Centrului de Cercetare a Imaginarului, înfiinţat, în luna aprilie a acestui an, la Cluj, în cadrul Facultăţii de Litere, de Corin Braga şi un grup de universitari. Acest laborator experimental şi "locuitorii" săi au anunţat de la început două direcţii de analiză: imaginarul cultural-artistic şi cel social-politic. Activitatea de cercetare (coordonată de Corin Braga, Ştefan Borbély, Ovidiu Pecican, Mircea Muthu, Vasile Voia şi semnatara acestor rînduri) cuprinde un master interdisciplinar pe tema Istoria imaginilor - Istoria ideilor, o colecţie de carte (Mundus Imaginalis), o revistă de studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii şi dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric şi patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie şi imagologie).
Pentru că am devenit una din rotiţele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenţionează să înfăţişeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituţii experimentale. Probabil că originea actualului Centru Phantasma, de la Cluj, se găseşte în neo-onirismul teoretizat şi promovat, începînd cu 1990, de cîţiva scriitori clujeni, între care Corin Braga, Ovidiu Pecican şi eu (o ataşasem şi pe Judith Meszáros, cu febra ei delirantă din poeme, fără ca autoarea să fi opus vreo rezistenţă). Fiecare dintre noi avea să producă texte în consecinţă: Corin Braga iniţia o tetralogie halucinatorie intitulată Noctambulii (din care au apărut primele două volume, Claustrofobul şi Hidra) şi avea să publice, mai apoi, un jurnal de vise (Oniria), primul de acest gen din literatura română, Judith Meszáros publica volume de poezie în care "tehnica" delirului era elocventă, Ovidiu Pecican scotea pe piaţă un roman straniu, despre d
