La... Ocnele Mari cu dumneata, domnule ministru! Unul dintre marile complexe ale Puterii postdecembriste, in cautarea febrila a legitimitatii, a fost numirea, la Ministerul Culturii, a unei personalitati cat mai titrate, cunoscute si apreciate de publicul larg. S-a dorit cu tot dinadinsul, si pe bun...
La... Ocnele Mari cu dumneata, domnule ministru! Unul dintre marile complexe ale Puterii postdecembriste, in cautarea febrila a legitimitatii, a fost numirea, la Ministerul Culturii, a unei personalitati cat mai titrate, cunoscute si apreciate de publicul larg. S-a dorit cu tot dinadinsul, si pe buna dreptate, stergerea definitiva a imaginii ridicole a unei ministrese analfabete si grase, mancand struguri direct din punga si lasand zeama sa se prelinga peste dosarele de restaurari sau sapaturi arheologice uitate pe birou. Asa au ajuns in cabinetul, candva al Suzanei Gadea, oameni mari, precum Andrei Plesu, Ion Caramitru si, mai recent, Razvan Theodorescu - politicianul angajat ca profesor de Istoria Artei la Conservator, dar mai ales ca lustruitor pe viata al imaginii presedintelui Iliescu. Dupa o prestatie de i s-a dus buhul in toata lumea, ca presedinte al Televiziunii Romane, cand era gata-gata sa fie aruncat de bucuresteni de la etajul 11, ca urmare a manipularii grosiere a opiniei publice, distinsul universitar s-a pomenit cu un "coledzi" pe masura obedientei sale proverbiale. In fond, n-am avea nimic de obiectat ca domniei sale sa-i fie recunoscute meritele prin numirea la un minister din domeniul respectiv de activitate. Este afacerea actualei Puteri sa promoveze pe cine a servit-o cu onoare si credinta. Sau, poate, doar cu credinta. Caci, la capitolul onoare, d-l ministru are restante serioase. Nu vom aminti acum si aici, scandalurile in care a fost implicat in ultimele luni, legate de opere de arta cumparate la preturi astronomice, din bani publici
