Alimentele modificate genetic se obtin prin interventia asupra identitatii genetice a organismului folosind tehnologiile ingineriei genetice. In prezent, pe piata europeana, alimentele modificate genetic pot fi comercializate numai daca sint conform cu directiva europeana 90/220 EEC. Alimentele obtinute prin astfel de procedee ridica insa probleme din punctul de vedere al securitatii alimentare, in comparatie cu cele produse de agricultura conventionala. Printre riscurile potentiale ale OMG asupra sanatatii, specialistii enumera posibilitatea invadarii celulelor umane de catre genele ?mutante? continute de alimentele modificate genetic, modificari la nivelul metabolismului in urma carora se pot produce substante nocive sau sinteza de compusi toxici pentru organism, diverse efecte alergice si rezistenta la antibiotice declansata de prezenta genelor pentru rezistenta la antibotice, in produsele modificate genetic. Spre exemplu, in urma cu citiva ani, a fost creat un hibrid de soia in care fusese introdusa o gena de nuca braziliana. Desi testele de laborator au aratat ca noul tip de soia este inofensiv, in realitate produsul s-a dovedit extrem de alergen si, in consecinta, nu a mai fost comercializat. Organismele modificate genetic au stirnit in ultimul timp dezbateri aprinse pe plan mondial.

Consumatorii sint, deocamdata, pe post de cobai

Efectul pe termen mediu si lung asupra sanatatii oamenilor nu a fost clarificat inca stiintific si practic. Astfel, potrivit studiilor efectuate de Stanley Ewan, patologist la Aberdeen University Medical School din Anglia, OMG ar putea afecta sistemul imunitar uman. Totodata, experientele facute pe sobolanii hraniti cu cartofi modificati genetic au demonstrat aparitia in timp a unor importante modificari cerebrale. De asemenea, anumite tipuri de porumb modificate astfel incit sa reziste la ampicilina ridica