- Istoric - nr. 103 / 29 Mai, 2002 In loja pariziana "Ateneul strainilor" au intrat in 1844 fratii Bratianu si C.A. Rosetti. Era o loja republicana si revolutionara, motiv pentru care politia regelui Ludovic Filip a cerut inchiderea ei. Marele Orient al Frantei a hotarat condamnarea lojii la "un an de adormire" (8 octombrie 1846 - 1 august 1847). De aceea, membrii lojii "Ateneul strainilor" au plecat la loja "Trandafirul linistii desa varsite". In august 1847, loja "Ateneul strainilor" si-a reluat activitatea, iar Pilette a fost ales venerabilul ei. In februarie-martie 1848 lojile au coborat in strada si s-au angajat in Revolutia Franceza. Romanii masoni au participat initial la revolutia din Paris, apoi s-au intors in Tarile Romane unde au organizat Revolutia de la 1848, cu caracter social, national si liberal-democrat. Vestita loja "Steaua dunareana" a functionat la Bucuresti intre 1856-1861, fiind condusa de francezi, in frunte cu Auguste Carence. La 26 septembrie 1859 aici a fost initiat faimosul actor roman Matei Millo, care a dat si un spectacol "in beneficiul francmasoneriei". Intrand in adormire, "Steaua dunareana" a fost urmata la Bucuresti de o noua loja, "Inteleptii din Heliopolis", intrata in functiune in august 1863. Loja era tot sub obedienta Marelui Orient al Frantei si era condusa tot de Carence (venerabilul) si de Matei Millo (care ocupa functia de "cel dintai supraveghetor"). In 1865, loja "Inteleptii din Heliopolis" avea 90 de membri, reunind numerosi opozanti de stanga si de dreapta ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ei au fost implicati in inlaturarea lui Cuza si in aducerea printului strain. Academicianul Dan Berindei subliniaza faptul ca aceasta loja s-a dezvoltat spectaculos tocmai din toamna anului 1863 si a intrat in adormire in februarie 1867 (pentru o perioada de 7 ani), ca a reunit gruparile ostile domnitorului Cuza: membrii societ