- Editorial - nr. 105 / 31 Mai, 2002 Dupa cum va este cunoscut, la 28 mai a.c., la baza aeriana Pratica del Mare (de langa Roma), in conditii de maxima securitate, de teama unor atacuri teroriste, paziti de peste 15.000 de militari si politisti, carora li s-au alaturat serviciile secrete ale statelor participante, inconjurati de patrule, de baterii de rachete sol-aer si de o suta de avioane si elicoptere de lupta, liderii celor 19 state, membre ale Aliantei Nord-Atlantice, au semnat un acord istoric cu Rusia! Despre ce-i vorba? Despre "Declaratia de la Roma", privind, printre altele, gestionarea crizelor, lupta impotriva terorismului si controlul armamentului etc., probleme care, de acum inainte, vor fi discutate si hotarate de comun acord. "Declaratia de la Roma", "care-i apropie efectiv pe vechii fosti dusmani din perioada "Razboiului Rece", da dreptul Rusiei, chiar "junior partner" de ar fi, sa discute de pe pozitii egale cu mai-marii NATO. Sa aiba Rusia un rol doar formal, decorativ? Eroare! Rusia nu-i, acolo, un nimenea in drum! Dar un "cal troian", sub diverse ipostaze, poate fi oricand! Chiar daca Rusia nu are drept de veto, cei 19 - NATO (si aceasta-i noutatea absoluta) nu ar putea sa mai atace (fara consultarea prealabila a Kremlinului), Iugoslavia, de pilda! - nu pot lua, de acum incolo, decizii singuri, fara acordul Moscovei! Un avertisment, pe care il invocam aici ca un prim exemplu, se impune: se precizeaza ca, in privinta extinderii Aliantei Nord-Atlantice spre Est, Rusia nu va fi consultata. Numai ca, iata, chiar in ziua semnarii "Declaratiei de la Roma", Rusia anunta, prin ministrul ei de externe, tocmai ca se opune extinderii spre Est! Atunci? Ce sa mai intelegem? Structurile vor fi, astfel, "radical modificate, ca si rolul NATO!". Situatie in care, chiar daca Rusia nu va avea drept de veto, cum aratam, asupra extinderii Aliantei spre Est, ca un ave