Românilor le place să trăiască "în stil". Şi mai ales să cheltuiască "în stil". La nunţi, botezuri, aniversări se pun la bătaie sume fabuloase de bani, chiar şi de către oamenii care, altminteri, "nu-şi permit" diverse. Se cumpără mai mult decît e necesar "să fie", se cumpără mai scump decît e cazul: "o dată se însoară", sau "o dată se aniversează", sau "o dată se etc...." omul. Se economiseşte cu greu, se consumă rapid. Dornic de cîştig, însă, omul e tentat să îşi părăsească vechiul ciorap pentru avantajele nete ale unor economii-investiţii care, pe lîngă păstrarea banilor, aduc şi un venit suplimentar.

Statisticile punguţei bancare Cine mai economiseşte în România? Toată lumea, ar veni răspunsul prompt, atît al specialistului cît şi al oamenilor cu care am stat de vorbă. Vorbind, pentru început de economiile din bancă, aflu că în special oamenii cu venit mediu sau mic economisesc cu gîndul că, acumulînd, două luni, trei, şase, un an de zile, reuşesc din dobînzi, din sumele cumulate, să dea curs unui eveniment (există asemenea "conturi-eveniment", în care omul depune bani regulat, pentru a-i scoate şi a-i folosi pe toţi o dată) sau să-şi cumpere diverse lucruri pe care nu şi le-ar permite cu banii din veniturile curente; dar pentru care folosesc punguţa bancară, regulat, la salariu sau pensie. Dar, dacă mai demult primul drum pe care îl lua mica parte a venitului destinat economisirii era cel al caselor de schimb, în prezent - drumul este direct înspre bancă, preferîndu-se moneda naţională, dolarului. De ce? Pentru că... Eforturile de integrare în Uniunea Europeană au dus la o politică de apreciere a monedei naţionale. Astfel, depunerile în lei au crescut, iar în luna februarie economiile populaţiei au crescut mai repede ca rata lunară a inflaţiei. Moneda naţională a început să cîştige teren, economiile în lei au crescut cu 3,4%, în timp ce economiile î