- Cultural - nr. 107 / 4 Iunie, 2002 Daca exista debuturi precoce, la celalalt pol trebuie sa admitem existenta debuturilor tarzii, care pot fi motivate in fel si chip. Daca e nevoie de justificari si daca varsta debutului poate avea vreo relevanta, poate fi decisiva pentru un destin literar. Daniela Cecilia Bogdan debuteaza in volum la zece ani de la debutul in presa, dar la varsta deplinei maturitati. Dupa ce se integreaza din mers in miscarea poetica tarnaveneana, Daniela Cecilia Bogdan amana sa-si adune poemele intr-o carte, desi cateva premii cu care a fost distinsa la concursuri de poezie s-ar fi constituit in suficiente temeiuri pentru a face acest pas. Nu curajul i-a lipsit, cat a cantarit in luarea unei decizii exigenta fata de scrisul sau. Daca n-ar fi fost "presiunile" celorlalti autori tarnaveneni, poate ca nici acum Daniela Cecilia Bogdan n-ar fi admis ca e timpul sa debuteze in volum. Devenirea ei poetica este, oricum, atipica. Poeta a sarit niste etape, recuperand fara complexe timpul risipit in afara vietii literare. Lirica feminina are in Romania o istorie care se sprijina pe experiente poetice de extinsa complexitate, de la Veronica Micle la Magda Isanos, de la Ana Blandiana la Marta Petreu. Primul autor care s-a manifestat poetic substantial la Tarnaveni a fost o poeta, Elena Santion (Elena din Ardeal), 1873-1925, care a facut din poezie nu doar un mod de a-si salva sinele, ci si de a apara sentimentul romanesc al fiintei. De la Elena din Ardeal la Daniela Cecilia Bogdan, lirica feminina tarnaveneana a fost mai degraba discreta si s-a manifestat mai ales in ultimul deceniu, aceasta si datorita unei stari bune conducatoare de cultura in orasul de pe Tarnava Mica. Miza poetica s-a schimbat insa radical, dupa o lunga pauza, registrul stilistic si ideatic a facut un salt direct in postmodernitate, dincolo de nostalgiile intamplatoare ale alt