Domnule Stelian Tanase, inainte de ?89 ati fost in atentia Securitatii, dupa ?89 in atentia SRI. Ce sentimente va incearca fata de aceasta continua tinere sub observatie?
In primul rind, un sentiment de nesiguranta, dar si de obisnuinta. Avind ?antecedentele? de dinainte de ?89, n-am fost pus in fata unei experiente inedite atunci cind am observat, inca din ianuarie ?90, ca telefonul meu este din nou ascultat, ca sint filat pe strada...
In urma cu mai bine de un an, ziarul nostru cerea CNSAS sa lamureasca legaturile cu fosta Securitate ale mai multor persoane publice. Nu s-a lamurit nimic, n-am primit nici un raspuns. Oare din ce motiv?
Nu stiu... Eu am lucrat in arhive in anii ?90, am fost la SRI, la Arhivele Nationale, am lucrat si in arhivele din strainatate... Arhivele nu sint ca niste biblioteci, noi avem o imagine simplificata a arhivelor. Pe de alta parte, multe arhive s-au distrus, kilometri intregi de dosare s-au distrus dupa ?89 si asta a incurcat foarte mult lucrurile. Si apoi, este o vointa politica de a tine ascunse arhivele, de a nu publica dosarele.
Mai are vreo sansa societatea romaneasca sa scape de obsesia Securitatii?
In urmatoarele doua-trei generatii, nu! Pina cind toti securistii nu vor fi imbogatiti, cu situatii materiale infloritoare, pina atunci Securitatea va sta, probabil, in spatele nostru si va face ce face dintotdeauna.
Credeti ca in Romania mai exista politie politica?
Da, politia politica n-a disparut nici un moment dupa ?89. Din ?48 si pina astazi ea exista, isi vede de treaba ei, controleaza ziaristi, lideri politici, lideri de sindicat... Controleaza si supravegheaza? oameni care au influenta... Indiferent de ce guvern este, ei au atita autonomie, sint un fel de stat in stat si servesc, uneori, un guvern sau un prim-ministru sau un presedinte, dar, de fapt, cei care lucreaza in
