Reuniunea ministrilor apararii din tarile NATO si din Consiliul de parteneriat (NATO plus tarile din Parteneriatul pentru Pace) a fost practic dominata de o preocupare majora: remodelarea structurilor si capacitatilor Aliantei de acum si in perspectiva extinderii, pentru a face fata cit mai bine amenintarilor complexe ale terorismului. Mesajul central a fost cel al secretarului american de stat pentru aparare, Donald Rumsfeld, care i-a avertizat direct pe aliatii occidentali asupra cresterii pericolului unui atac cu arme biologice, situatie in care este nevoie de o actiune preventiva si, in acelasi timp, de o transformare de esenta a modului de alcatuire a sistemului de forte care compun Alianta Atlanticului de Nord.

Ce presupune asta? In primul rind, bani, foarte multi bani, o cotizatie de securitate pe care actualele tari candidate, dar si cele care urmeaza sa fie invitate la Praga ar trebui deja sa o includa in planurile lor bugetare, mai precis 2,5% din PNB, care sa fie alocat in favoarea bugetului apararii, in conditiile care, in acest an, SUA au prevazut sa aloce in acest scop 3,3% din PNB. Sugestie care nu a stirnit prea mult entuziasm, cel putin nu ca reactie imediata, doar ministrul francez anuntind ridicarea pe viitor a nivelului cheltuielilor pentru aparare. O opinie contrara a fost exprimata de omologul spaniol , Federico Trillo, care a spus ca noi capacitati militare nu inseamna in mod neaparat cheltuieli sporite in domeniu din cauza unei posibile viitoare sinergii si specializari a tarilor NATO pe cite una sau mai multe linii de actiune la nivelul unei unice actiuni militare comune, ministrii tarilor NATO luind si decizia ca, pina la Summitul de la Praga, sa elaboreze o lista comuna cu noul tip de echipament.

Opinie care se pare ca l-a convins pe secretarul de stat american, care le-a transmis colegilor sai din Consiliul parteneriatului ca