Dupa mandatele actualului primar, Iasul a devenit "frate" cu 16 orase. Alte cinci protocoale de infratire sint ca si parafate, asteptind vizita edililor ieseni acolo. Toate acestea sint situate pe patru continente. Doar in Australia si Antarctica Simirad nu a gasit inca localitati disponibile la infratiri. De pe urma acestor legaturi, Iasul a cistigat doar in plan cultural, avantajele economice fiind nesemnificative Municipiul Iasi are, raspinditi pe tot globul, 21 de frati. Dupa 1993, ca rezultat al relatiilor diplomatice ale municipalitatii, Iasul s-a infratit cu orase din 12 tari, dispuse pe patru continente. Doar Australia si Antarctica lipsesc de pe lista. Infratirile au cunoscut punctul culminant in 1999. In acel an, primarul Constantin Simirad a semnat 7 protocoale de infratire, unul cu orasul Isfahan din Iran, si restul cu sase orase din Italia. Efectul principal al acestor infratiri este, in opinia sefului administratiei locale, reclama gratuita a Iasului in lume. In urma semnarii acestor acorduri, singurele rezultate vizibile s-au concretizat insa numai in privinta schimburilor culturale. Ieseanul de rind nu a inteles mai nimic din intelegerile parafate in ultimii 12 ani. Investitorii din orasele prietene nu s-au grabit sa vina la Iasi sa-si extinda afacerile. Daca ar fi sa facem un bilant strict, rezultatele economice ale infratirilor sint mai mult simbolice: un camin studentesc renovat cu fonduri UE obtinute impreuna cu orasul grecesc Kozani; la Assiut, localitate din Egipt, specialistii ieseni au construit doua din cele trei linii de productie ale unei fabrici de ciment; in urma cooperarii cu landul german Bavaria s-a initiat Proiectul "Hecuba", care are ca scop protejarea mamelor singure. De partea cealalta stau in balanta cheltuielile facute cu intretinerea delegatiilor straine sau deplasarea celor de la noi. Masterate pe banii francezilor din Poitiers