- Economic - nr. 113 / 12 Iunie, 2002 Pagubitii de la FNI, care s-au aflat in sala de judecata a Curtii Supreme de Justitie, unde cei 9 judecatori s-au pronuntat asupra recursului in anulare cerut de Procurorul general al Romaniei, ceea ce ar fi insemnat nerecunoasterea contractului de fidejusiune dintre CEC si FNI, au izbucnit in urale la aflarea deciziei: recursul in anulare, formulat de Procurorul general, a fost considerat a fi promovat tardiv, in consecinta, el a fost respins. Bucuria de moment a facut loc, apoi, unor analize, cat de cat lucide, in care, atat Asociatia Nationala a Investitorilor FNI, cat si cea a pagubitilor CEC-FNI au apreciat ca statul, prin CEC, este bun de plata, lucru realizabil, avand in vedere ca CEC are statut de banca cu garantii de la stat. Teoretic, deoarece practic AVAB sustine ca decizia definitiva a CSJ nu obliga aceasta institutie sa plateasca despagubiri pentru investitorii la FNI si, in consecinta, CEC nu are de ce sa plateasca celor care au investit la FNI. Pagubitii, insa, nu sunt dispusi sa piarda si acuza pe mai departe institutiile statului ca din interese de partid nu aplica hotarari judecatoresti si, drept urmare, ele se folosesc de tot felul de tertipuri pentru a nu le restitui oamenilor sumele investite. Asa se explica de ce, la un moment dat, AVAB a anuntat o valoare de rusine pentru o unitate de fond, cotata la circa 1.000 de lei, cand se stie prea bine ca valorificarea patrimoniului FNI ar aduce bani frumosi, basca sumele de recuperat de la cei care au fraudat fondul. Chestiunea este de vointa politica si, tare ma tem ca lucrurile vor fi tergiversate pana la o noua campanie electorala cand, cu siguranta, se vor gasi nu doar banii care sa fie restituiti, ci apreciate drept legale deciziile instantelor in favoarea pagubitilor de la FNI. Pana atunci, alti nervi, alte manifestari, supunerea oamenilor la stari de tensiun