- Cultural - nr. 113 / 12 Iunie, 2002 Marturisesc ca rar mi-a fost dat sa citesc o carte care sa ma puna in incurcatura, sa ma deruteze in asa masura ca aceasta despre care va fi vorba in randurile ce urmeaza. Este adevarat ca pe vremea cand se scanda "Ana, Luca si cu Dej/Au bagat spaima-n burgheji", eram elev in clasele gimnaziale si nu pricepeam prea multe din vanzoleala politica a acelor ani. Apoi, in liceu si in facultate ni s-a impuiat capul cu tot felul de "grupuri deviationiste", cu acte de spionaj ale unor capete politice de prim rang (Lucretiu Patrascanu), cu "tradari" ale clasei muncitoare etc., fara sa stim niciodata care sunt mai buni sau mai rai: cei care plecau sau cei care ramaneau. De altfel, ne interesau prea putin toate acestea, preocuparile varstei fiind cu totul altele. Unii dintre liderii comunisti au fost ucisi de propriii tovarasi, altii au plecat si (unii) au revenit, "reabilitati", cerbicia luptei pentru putere necunoscand nici o regula, nerespectand nici o norma morala. Un singur personaj a ramas definitiv ostracizat, dizgratiat si stigmatizat cu formulele "beton" ale limbajului de lemn si acesta s-a numit Ana Pauker. Aproape ca o uitasem pe "tovarasa Ana", cand un anume domn, pe nume Robert Levy, mi-a readus-o in memorie prin cartea "Gloria si decaderea Anei Pauker"*), tradusa recent in romaneste. Recunosc ca am citit-o cu curiozitate, pentru ca tot ce stiam despre "tovarasa Ana" se reducea la cateva "prefabricate" in stilul epocii si al ideologiei ei: "agent sovietic infiltrat in conducerea P.M.R.", "orgolioasa si lacoma de putere", "stalinista pana in maduva", inspiratoare a violentei si atrocitatilor impotriva taranilor si mai ales a "chiaburilor" la inceputul colectivizarii fortate, "agent al unui stat strain" (probabil al statului Israel!?), carierista, egoista etc. Cartea autorului american m-a derutat complet, pentru ca aflu acu