Cu mici exceptii, manechinele care-au facut parada modei politice pe scena ultimei decade romanesti si-au carmit nurii si mersul de vulpe spre partea stanga a scenei electorale. Misterioasa obsesie coregrafica nu-si trage seva din cine stie ce viziuni mesianice, cum s-ar crede, ci rezida din faptul ca grosul juriului il alcatuiesc sarantocii, varati in sala prin partea stanga. Partidele sunt niste produse de piata, asa ca singura politica ce le preocupa e cea de piata. Lupta cu procentelul e un joc de imagine, asa ca nu conteaza ce schelet ascunde maieul ci cat de inflorata este camasa. Ca sa-si umfle audienta, televiziunile ne ghiftuiau, pana ieri, cu telenovele, iar mironositele noastre politice storceau mii de lacrimi electorale cu discursuri de stanga, ferindu-se ca de ciuma sa pronunte, in fata oropsitilor sortii, cuvantul capitalism. Cand poporul se plictisi sa caste gura la serialele cu bogatii cei rai si saracii frumosi & cinstiti, o carmira si fantosele politice spre centrul scenei electorale, pastrandu-si in partea stanga una din coapsele dezgolite strategic. Pozitia asta merge ca unsa cu telenovelele de centru-stanga: bogatii sunt tot rai si urati iar saracii sunt tot frumosi si cinstiti, dar apar si cativa burghezi de treaba care, in ciuda faptului ca apartin clasei "exploatatoare", se-nsoara cu fetiscane din popor: sub vraja lor, ei devin frumosi, generosi si cinstiti. S-a crezut, apoi, ca venise vremea pentru o telenovela centru-dreapta: aici, fata saraca pune osul la treaba si devine un puternic om de afaceri, timp in care bogatasul cade in patima alcoolului si e cat pe ce sa ajunga la faliment; apoi fata il ia la ea acasa, il maseaza la ceafa dupa care se pun, impreuna, la turnat copii. Dar publicul gasi ca finalul scenariului era neconcludent, ori prea incalcit, asa ca se-ntoarse la povestile-n care sarantoacele iau mintile bogatasilor si, odata cu e