- Istoric - nr. 117 / 18 Iunie, 2002 Parohul Augustin Pop, din Mijlocenii-Bargaului, judetul Bistrita Nasaud, cand a simtit ca i se apropie sfarsitul, a chemat, la 28 iulie 1982, un notar, caruia i-a dictat faptele de martir, dand astfel girul de act de justitie povestirii ce se mentine in strictele granite ale realului. Noi vom cita textul dupa Victor Andreica, "Un primar roman de vocatie europeana", Cluj-Napoca, martie 2002, p.13-22. Continuam cu partea a treia a acestei marturisiri tulburatoare. "In clipele de groaza in care imi puneam mii de probleme, eu fiind total bulversat, am auzit in urechea stanga urmatoarele cuvinte, spuse rar, cu o dictie ce depasea capacitatile de limbaj ale oricarui muritor: «Nu te teme, ca-i scapa». Apoi, precizarea a fost rostita de inca doua ori. M-am uitat in jur cu atentie, dar n-am vazut decat pe cei trei militari maghiari, care nu cred ca aveau interes sa-mi spuna asemenea cuvinte de imbarbatare. Bulversat si mai mult de aceasta voce a Cerului am inaintat cam 30 de metri in gradina, dupa care am fost oprit de ofiterul zaslos, de plutonierul de granita si de soldatul care completa tridentul mortii. In gradina s-a instalat apoi o liniste prevestitoare de moarte. Militarul din fata mea le comunica celorlalti camarazi "itt vom", adica aici este groapa si, cu rapiditate, se retrage la dreapta. Apoi, fara nici o comanda, maghiarul din urma mea, respectiv ofiterul, a tras de la mica distanta, cu revolverul in mine, descarcand 3 gloante. Trei senzatii puternice am inregistrat la intrarea gloantelor in trupul meu. Apoi urechile au inceput sa uruie puternic, m-a cuprins o fierbinteala sfasietoare, am primit o lovitura naprasnica in cap cu tocul revolverului, prabusindu-ma instantaneu, cu fata in jos, pierzandu-mi cunostinta. Un glont mi-a perforat teasta, intrand in cap pe dupa urechea dreapta si iesind pe langa nas, caci eu, inainte