În perioada 6-12 mai s-a desfăşurat la Copenhaga "Săptămâna Grundtvig -Kierkegaard", manifestare organizată de Academia Grundtvig şi Centrul de Cercetare Søren Kierkegaard. Pe cât de cunoscut e în lume numele filosofului existenţialist, pe atât de puţini sunt cei care au auzit de N.F.S. Grundtvig în afara graniţelor Danemarcei. Şi totuşi doctrina "necunoscutului" a creat, încă din timpul vieţii acestuia, o mişcare religioasă şi socială de masă care a format definitiv mentalitatea daneză, în vreme ce influenţa lui Kierkegaard asupra teologiei daneze s-a făcut simţită abia în ultimii 50 de ani.

Contemporan şi adversar al lui Kierkegaard, N.F.S. Grundtvig (1783-1872) s-a desfăşurat deopotrivă ca poet şi pastor protestant, politician (lui i se datorează faimosul dicton despre societatea ideală, unde "foarte puţini au prea mult, şi încă şi mai puţini, prea puţin"), profet, teolog, filolog (a reeditat vechile mituri nordice), istoric şi educator (a inventat universităţile populare, unde se înscriu danezii de orice vârstă), scriitor de o productivitate cu totul neobişnuită, aflat în perpetuă luptă cu autorităţile bisericeşti ale timpului. Semnificativă este polemica sa din 1825, cu diatribe împotriva raţionalistului H.N. Clausen, când a susţinut că adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu nu

s-ar găsi în primul rând în Biblie, ci ar fi "cuvântul viu" rostit în biserică (Tatăl nostru, Crezul, botezul şi împărtăşania). Printre numeroşii săi adepţi s-a numărat şi fratele lui Kierkegaard, Peder Christian, mai târziu episcop de Aalborg.

Cu treizeci de ani mai tânăr decât Grundtvig, Søren Kierkegaard îl cunoscuse pe acesta în treacăt, în vremea şcolii, manifestând la început o anumită înţelegere pentru ideile sale. Dar de la simpatia pentru Jakob Christian Lindberg, "organizatorul practic" al grundtvigianismului (Grundtvig era mai mult un om al cărţilor), a tr