- Social - nr. 121 / 22 Iunie, 2002 In anul 1991, a fost lansat proiectul descifrarii genomului uman, pentru care s-au cheltuit sume colosale. Dupa un deceniu de intense cercetari, oamenii de stiinta au descifrat 97 la suta din genomul uman. Aceasta veritabila "carte a vietii" cuprinde 38.000 de gene si trei miliarde de litere chimice care compun ADN-ul si formeaza scenariul genetic al omului. Scopul acestei cercetari era sa diagnosticheze toate maladiile genetice (sunt cunoscute peste 5.000 de astfel de boli) inainte chiar de aparitia lor, ceea ce le va permite medicilor, dupa caz, sa le eradicheze, sa le trateze, sa le previna. Toate caracteristicile genetice ale copilului pe cale sa se nasca vor putea fi cunoscute inaintea nasterii, de la culoarea ochilor, pana la inaltime sau tendinta de ingrasare, mergand pana la predispozitiile genetice la diverse maladii. Dar cine va decide, de fapt, daca aceste predispozitii sunt sau nu cu adevarat periculoase pentru viata copilului? Cine va trasa frontiera dintre normal si anormal? Este foarte posibil ca, in viitor, inca de la nastere, fiecare individ sa fie echipat cu o carte de identitate genetica. Un numar tot mai mare de intreprinderi americane isi supun viitorii angajati unor teste genetice, pentru a determina daca acestia sunt potriviti sau nu pentru postul pe care-l solicita. Ramane de vazut daca aceasta practica va prinde radacini si in Europa. Parerile sunt impartite, dupa cum o dicteaza interesele specifice angajatorului sau angajatilor. Conducatorii firmelor invoca in sprijinul testelor genetice protectia persoanelor pe care constitutia lor genetica le face sensibile la anumite substante ori conditii de lucru sau care sunt in mod potential inapte sa-si duca la bun sfarsit sarcinile de serviciu. Pe de alta parte, reprezentantii sindicatelor protesteaza impotriva testelor genetice, pe care le socotesc o f