Bogatul lapidar roman al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj pastreaza – printre alte numeroase vestigii litice de valoare, descoperite in provincia traiana –, un remarcabil element arhitectonic sculptat.

Este vorba de un postis (usorul de la usa unui edificiu, insa neidentificat). Piesa, despre care s-a crezut initial ca provine din Dacia (ulterior, se va constata ca i s-a putut stabili punctul descoperirii), este confectionata din calcar, avind dimensiuni apreciabile: 246x59x51 cm.

In cele doua registre figurative, bordate de cite un chenar, destul de lat, sint sculptate, in basorelief, citeva interesante scene mitologice. Cel superior, il prezinta pe zeul Dionysos-Bacchus (Liber Pater), in picioare, privit frontal, nud, avind aspectul unui efeb, cu parul scurt, cirliontat, bratul drept ridicat pe crestet, tinind in mina stinga – bratul fiind indoit peste bust –, un kantharos (vas de baut). In stinga, jos, linga personaj, se observa pantera (animal favorit), culcata, uitindu-se spre divinul stapin. Restul cimpului sculptural este impodobit cu vrejuri de vita-de-vie, frunze si doi ciorchini de strugure. In registrul inferior sint infatisate alte doua personaje celebre din mitologia clasica greco-romana, personaje, de asemenea, in picioare, in pozitie frontala.

In stinga apare eroul Hercules (Herakles, la vechii elini), barbos, tinind in mina dreapta caracteristica maciuca noduroasa si peste bratul sting, indoit, blana leului din Nemeea. Sus, in stinga, deasupra personajului mitic, se zareste, abia schitat, un arc, asezat in pozitie verticala, iar pe umar partea superioara a tolbei cu sageti. Alaturi, in dreapta, este prezentat mesagerul zeilor, patronul comertului, dar si al hotilor, vesnic calatorul Mercucius (Hermes, la greci), in tinuta sa cunoscuta: pe cap poarta un petasus, palarioara specifica, impodobita cu aripioar