- Cultural - nr. 122 / 25 Iunie, 2002 Nimeni nu-si imagina ca Forumul Cultural de la Bucuresti va rezolva problemele culturii romanesti. Dincolo de riscul unor similitudini cu defuncte forumuri culturale predecembriste, de tonuri triumfaliste sau radical contestatoare, Forumul Cultural de la Bucuresti a dat un semnal pe termen lung in privinta atitudinii fata de cultura. Puterea se intereseaza de cultura, pentru prima oara dupa decembrie 1989, ii cauta resorturi pentru sustinerea ei in conditiile in care s-au produs mutatii sociale, economice majore. La fel, si mentalitatile culturale se afla la un alt pol de manifestare. E loc de mai bine, o stie toata lumea, e nevoie de mai multi bani, de solutii alter native pentru finantarea culturii. E nevoie de o lege a sponsorizarii atractiva pentru cel care da bani. Important e ca cei care au painea si cutitul stiu ce trebuie sa faca, stiu pe cine sa… hraneasca. Dincolo de tonuri si semitonuri electorale, de spaime si ingrijorari, exista o realitate incurajatoare. Oamenii de cultura n-au depus armele, s-au adaptat, au depasit "criza", daca se poate vorbi de asa ceva. La nivelul institutiilor de cultura, daca luam doar situatia din judetul Mures, depasindu-se toate inconvenientele, au fost oferite destule probe de profesionalism. Teatrele, Filarmonica, muzeele, bibliotecile, editurile, revistele, ansamblurile, casele de cultura etc. n-au fost niste teritorii ingropate, au supravietuit si pot oricand sa recastige eventualul teren pierdut. Ca ecuatiile culturii si-au schimbat termenii, ca receptarea are alte coordonate, ca producatorii de cultura fac sau sunt constransi sa faca adesea compromisuri e la indemana oricui sa constate. Insa doar mintile intunecate pot canta prohodul culturii. Nu vreau neaparat sa imprim un ton optimist, dar nici nu accept ipocrizii de tot felul. Sa privim lucrurile in fata cu putina detasare.