"Occident" românesc

Inevitabilul s-a produs: a apărut şi în România un festival internaţional de lungmetraj. Într-un peisaj cinematografic în care sunt omagiate festiv nume cu greutate în ani, câţiva tineri a căror medie de vârstă cred că se învârte în jurul cifrei 30, s-au trezit că vor să organizeze în sfârşit un festival internaţional la standardele marilor competiţii şi a competiţiilor chiar mai mici. Spun asta deoarece Tudor Giurgiu, care este "capul răutăţilor", spunea la ceremonia de deschidere că în toate ţările Est-Europene există câte un festival internaţional, România rămânând codaşă şi la acest capitol. Ajutat de Mihai Chirilov, care a făcut selecţia filmelor, şi de Ada Roseti, care a fost directorul media & PR, precum şi de un grup de voluntari, Tudor Giurgiu a purces prin intermediul fundaţiei pe care a constituit-o, Asociaţia Film XXI, să convingă sponsori, să convingă oficialităţi de la sediu şi locale de importanţa nebuniei sale. Pentru tânărul regizor topirea mentalităţilor şi a inerţiilor a fost probabil cel mai greu lucru, pentru că la noi încă se aşteaptă ca totul să vină de la centru, ideile ca şi banii.

Aşa se face că organizarea nici nu s-a simţit într-o primă ediţie care a mers ca unsă şi în care organizatorii apăreau din când în când relaxaţi (aparent) şi calmi, fără a lăsa să se vadă emoţiile provocate de bani ori de filmele care soseau în ultimul moment. Festivalul s-a ţinut la Cluj pentru că în oraşul de pe Someş au fost anul trecut cei mai mulţi spectatori plătitori de bilet la cinema. Normal, ar spune unii, sunt mulţi studenţi la Cluj. Da, însă publicul de aici este parcă de altă factură decât cel din Bucureşti. Stă până la sfârşitul filmului, aşteaptă să curgă tot genericul, nu iese din sală dacă se plictiseşte, este cultivat şi civilizat. Bucureştenii ar avea ce învăţa... Din păcate, între 3 şi 9 iunie studen