Binecunoscuta revistă Manuscriptum publică, după cum ne-a obişnuit, în principal fragmente de opere memorialistice şi epistolare ale unor scriitori cunoscuţi sau redaţi acum interesului public. Fiind fragmente (oricît de unitare sau de rotund alese în jurul unei teme), nu atît valoarea lor literară în sine atrage atenţia, ci atmosfera sau personalităţile portretizate acolo.
Descoperim o doamnă cu mult talent, pianistă şi scriitoare, Constanţa Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile şi paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu pentru viaţa artistică şi mentalitatea femeilor educate la început de secol XX.
Sau dăm peste amintirile lui Cincinat Pavelescu şi cele pline de haz ale lui N. Porsenna, descoperim un interesant jurnal de front al lui Aurel Marin, autor interbelic uitat şi maior în al doilea război mondial (erou al războiului din Crimeea). Scrisori din perioada 1919-1922 trimise de Dragoş Protopopescu, doctorand la Londra, profesorului său, Mihail Dragomirescu, vorbesc despre greutăţile financiare dintotdeauna ale studiilor în străinătate.
Revista ne aduce şi proiectul dicţionarului economic al lui Eminescu (definiţiile ţin de istoria economiei şi pot fi judecate numai în perspectiva studiilor economice la sfîrşit de secol XIX la noi), precum şi cîteva poezii de tinereţe ale lui Bacovia (din perioada 1906-1912), inedite, poezii care joacă deconstruirea enunţului, aceeaşi, dar nu cu acelaşi efect, ca în ultimele volume. Ne mai delectăm cu cîteva poezii de Alexandru Piru şi o povestire (autobiografică, deşi despre inefabil) de Gheorghe Pituţ (care merită reconsiderat din perspectiva prozei). Alexandru Ciorănescu este prezent în acest număr cu o povestire, tradusă de Simona Cioculescu, şi un interviu acordat în 1995 lui Ştefan Ion Ghilimescu.