Ştiţi ceva? Se poate trăi şi fără televizor! Eu, cel puţin, am supravieţuit - fără - timp de o săptămînă; fără a-i simţi lipsa, fără a-i duce dorul, fără reflexul de a apăsa pe telecomandă... În cele ce urmează, iată desfăşurătorul acestei miraculoase metamorfoze, aşa cum a fost oglindită în jurnalul ţinut de un martor neputincios:
/5 iunie/Roger; dis-de-dimineaţă, obiectivul a ajuns la Cluj, pentru TIFF. S-a instalat, s-a duşat, şi-a făcut nişte însemnări, după care a şters-o ca din puşcă. Nu m-a căutat, dacă e să fiu sincer. La drept vorbind, nici nu cred că şi-a dat seama că nu sînt acolo... Semn rău: de obicei, lumea se uită după mine de cum intră într-o cameră. Ăsta are două, şi tot nu i se pare ciudat că nu mă vede! Dar poate că e obosit după tren. Se ştie că e foarte zăpăcit. Mai e şi ochelarist. Mă rog, să zicem că explicaţii există. Îi dau fix două zile pînă s-ajungă la concluzia că nu poate fără mine. Două zile! O să-l urmăresc suindu-se pe tavan. Şi rămînînd acolo, ca o insectă, pe culmile disperării. Ştiţi cum disperă o insectă? Nici eu; dar sînt dispus să aştept... Gregor! /6 iunie/Roger; obiectivul la filme de dimineaţă pînă seara, după care petreceri, petreceri, petreceri - şi puţin somn. În mod suspect, de cînd a venit, nimeni nu vorbeşte despre altceva decît despre filmele din festival. Şi totuşi, sînt şi eu acolo, în patru exemplare, în holul cinematografului Republica! Nu pot să strig, Hei: daţi pe Prima, daţi pe PRO, daţi pe Antena 1, pe B1, pe România 1! - pentru că am fost ecranat: nu pot decît să difuzez, în buclă, promo-urile festivalului, reclamele Nescafé şi forşpanurile (cică aşa se cheamă) filmelor. (Filmele din festival, bineînţeles.) Ăştia chiar se uită la filme pe ecran mare! Mare brînză... "Small is beautiful!" Gregor! /7 iunie/Roger; obiectivul tot nu s-a prins că nu mă are în apartament! Trist, dar adevărat. E total tîm
