Scriam, acum vreo două numere, într-o trecere prin revista Observator cultural, despre interviul cu sculptorul Marius Leonte şi despre proiectul pe care-l susţine el cu sprijinul Tuborg. Puneam în discuţie atunci "cultura de stat" şi, în contrapartidă, iniţiativele unor firme de succes de a susţine acte culturale - şi cum prima este de cele mai multe ori suspectă, fiind mai tot timpul în situaţia de a fi aservită puterii şi transformată în obiect de propagandă, pe cînd arta finanţată de o astfel de firmă, cu toate că şi în cazul acesta cel care dă banii este interesat de promovarea propriei sale imagini, este vie şi liberă să se exprime în afara oricărei constrîngeri. Proiectul Artuborg este anul acesta la o a doua ediţie. Prima ediţie a fost o tabără de sculptură organizată chiar în curtea fabricii de bere Tuborg, cea de acum a scos această tabără în lume, mai exact în oraşul Constanţa, în apropierea Cazinoului. Marius Leonte este managerul, coordonatorul şi cel care pune în practică acest proiect. Are un astfel de cumul de funcţii, pentru că tabăra Artuborg e una puţin atipică: artiştii invitaţi îi predau lui planurile şi machetele lucrărilor proprii, iar el, cu o echipă de muncitori, le execută. (Marius Leonte: "Dacă eu aş fi adus artiştii să lucreze ei, în mod sigur nu aş fi terminat la termenul pe care l-am stipulat în contract. După o zi sau două, artistul nostru s-ar mai fi gîndit că poate ar fi bine să-i mai adauge lucrării lui o ureche sau nu ştiu ce. De aceea, în general, taberele clasice de sculptură nu se termină niciodată la termen. Or eu nu-mi pot permite să nu-mi respect contractul cu firma care dă banii, cu Tuborg. Artistul are timp să se gîndească la proiectul lui un an întreg şi să pună în timpul acesta cîte urechi vrea, dar, în momentul în care mi-a fost predat proiectul, e bătut în cuie.") Iată că o astfel de colaborare cu o firmă este de n