Cald, îngrozitor de cald, aerul este irespirabil, îţi dă senzaţia că e fierbinte şi lipicios, "ca la tropice". Stăm foarte prost, ni se comunică la buletinele meteo, în ce priveşte "indicele de confort termic". Cînd n-ai confort termic nu-ţi prea mai arde să citeşti. Nici măcar cărţi de vacanţă, mai ales că editurile noastre par să ignore această categorie. Ne propun, în schimb, Nietzsche, Deleuze, Foucault. Să citeşti Deleuze la 37º înseamnă să-ţi iei adio de la confortul termic. În restul Europei temperaturile sînt mult mai clemente. Dar, cu toate că euro e pe cale să depăşească dolarul, revista Magazine littéraire consacră tradiţionalul număr dublu estival depresiei: "Depresia - de la melancolie la oboseala de a fi tu însuţi". Personaje literare, scriitori eşuînd în disperare, sentiment al inutilităţii şi al eşecului, pulsiuni suicidare. Lista e lungă: Virginia Woolf, Scott Fitzgerald, Primo Levi, Sylvia Plath, William Styron, Hemingway, Celan, Romain Gary, etc. etc. Şi Philip Roth (Complexul lui Portnoy), care se apără de depresie printr-o sexualitate frenetică, singurul mod, scrie el, de "a te răzbuna - fie şi în chip efemer - pe tot ceea ce deteşti în viaţă ...". Despre depresie nu e vorba, cred, nicăieri în Viaţa sexuală a Catherinei M. de Catherine Millet, pe care excelenta editură Est ne-o propune spre lectură în aceste zile toride. Cartea a stîrnit senzaţie anul trecut şi a devenit un fenomen editorial. Autoarea e o stahanovistă a sexului. Aşa cum alţii îşi constituie o bibliotecă sau o discotecă, Catherine Millet deţine o impresionantă sexotecă. Are cultul performanţei şi dovedeşte un ireproşabil profesionalism. Preocupată, din copilărie, de "problema numărului", e - la maturitate - protagonista unor partuze gigantice. Unii bărbaţi - puţini - au nume şi identitate, ceilalţi - nenumăraţi - rămîn în anonimat. Dacă inventarul bărbaţilor e imposibil de