Minciuna pro-Ion Iliescu
In bilantul de final de mandat, Emil Constantinescu analiza extrem de critic activitatea consiliului condus de Onisoru: ?CNSAS nu-si face datoria? si ?nu i-a verificat nici pe actualii parlamentarii (n.r. - din legislatura 1996-2000), nici pe cei care candideaza acum (n.r. - in noiembrie 2000)?. In replica, Onisoru a declarat: ?Nu este adevarat! Am verificat 4.377 dosare ale celor care au candidat la alegerile locale, ale celor care candideaza la generale si ale actualilor parlamentari?. Ca Pristanda pe vremuri, Onisoru incerca sa numere de mai multe ori aceleasi steaguri, pentru a evita sa recunoasca faptul ca nici un parlamentar sau candidat al PRM, partidul cu cei mai multi fosti securisti si informatori, nu a fost verificat. Cam in aceeasi perioada, CDR-2000 soma CNSAS sa se pronunte cu activitatea de ?prim-secretar PCR a lui Ion Iliescu?.? Onisoru s-a grabit sa declare ca ?nu s-a primit nici o cerere oficiala de la CDR-2000? si ca ?din documentele SRI, SIE si MApN reiese ca Ion Iliescu nu a facut ?politie politica??. Citeva luni mai tirziu, in timpul scandalului Priboi, declaratiile lui Onisoru aveau sa se dovedeasca ca fiind minciuni sfruntate, intrucit Horia Patapievici declara ca ?dosarele lui Iliescu, Nastase si Vadim nu au fost gasite in arhiva fostei Securitati?.
Tot la sfirsitul anului 2000, Onisoru a mai facut citeva bilbe, fie in modul cum a prezentat colaborarea cu Securitatea a ex-presedintelui PNL, Mircea Ionescu-Quintus, fie prin graba cu care unele persoane au fost puse pe lista, fapt ce a condus, ulterior la pierderea unor procese (vezi cazul ?Barany?). Gafele lui Onisoru nu s-au intors, neaparat, impotriva lui, cit a CNSAS in ansamblu.
T?kes, Timofte, Teoctist si Adrian Paunescu, aparati de Onisoru in 2001
Seria gafelor lui Onisoru a continuat,? in februarie 2001, cu interventiile din scand
