Terapia muntelui. Imi aduc aminte si acum de acel moment al copilariei, desi au trecut multi ani de atunci: eram in varful muntelui, intr-o zi senina de miez de vara, si cat vedeam cu ochii - la zeci si zeci de kilometri departare -, se intindeau adevarate mari de aer albastru, translucid, incalzit...

Terapia muntelui

Imi aduc aminte si acum de acel moment al copilariei, desi au trecut multi ani de atunci: eram in varful muntelui, intr-o zi senina de miez de vara, si cat vedeam cu ochii - la zeci si zeci de kilometri departare -, se intindeau adevarate mari de aer albastru, translucid, incalzit de soarele puternic. Acel ocean de aer m-a fascinat mai mult ca orice altceva pana atunci si in acel moment am realizat frumusetea magica a muntelui si m-am indragostit... iremediabil de el. In anii ce au urmat, l-am descoperit pas cu pas, mereu altul, de o frumusete incomparabila. Departe de aglomeratiile urbane, singuratic, cu o natura foarte apropiata de frumusetea originara, neatinsa de mana omului, aspru, muntele se intalneste si la propriu si la figurat cu cerul. Din cele mai vechi timpuri, muntele a avut valente magice, sacre, era considerat mai mult decat o forma de relief - un urias sanctuar unde omul se poate intalni cu Dumnezeu. Muntele are farmecul lui in toate anotimpurile: toamna, cand padurile de la poalele sale se aprind in mii de culori; iarna - cand albul imaculat al zapezii face un contrast ametitor cu albastrul cerului si verdele brazilor; primavara, cand padurile sale se imbraca intr-un verde crud. Vara insa, muntele are o frumusete imbatatoare. Pajistile si fanetele cu milioane de flori, cantecul pasarilor, fosnetul frunzelor, aroma brazilor si a pinilor incalziti de soarele puternic, toate creeaza un adevarat paradis, care ne umple sufletul de bucurie si forta. Dumnezeu ne-a daruit noua, celor care traim in aceasta tara, zeci si ze