In Partidul National Liberal framintarile continua, iar o concluzie nu poate fi trasa de pe acum, fara a adauga la toate evolutiile din ultima vreme ceea ce se va intimpla la Congresul Extraordinar, stabilit, dupa indelungi ezitari, la sfirsitul lui august (24 sau 25). Sedinta Delegatiei Reprezentantilor Nationali, care a avut loc vineri 5 iulie, a adus cu sine, evident, multe discutii aprinse, in contradictoriu, dar si anumite „dezlegari“. Asa, de pilda, s-a rezolvat misterul „ramine sau pleaca Stolojan“, pentru ca presedintele Consiliului National al PNL a anuntat nu numai – contrar declaratiilor facute in urma cu o saptamina – ca ramine in PNL, dar si ca se gindeste serios la depunerea candidaturii pentru sefia partidului. Punti de retragere Stolojan a pastrat totusi: nici o hotarire definitiva deocamdata, cel putin pina la viitoarea sedinta a Delegatiei Reprezentantilor Nationali, care va avea loc peste trei saptamini (mai exact, pe 26 iulie) si unde se vor discuta modificarile la Statutul PNL.

Nu multe lucruri apar certe, de altfel, in destinul liberalilor acum. Desi sedinta de vineri pare a fi fost un succes al factiunii Stoica (la care s-au raliat si anumite filiale, judecind dupa insistentele cu care l-au asaltat pe Theodor Stolojan), jocurile sint departe de a fi facute. Elementul nou – si, posibil, benefic – insa in aceasta ecuatie este interesul de care se „bucura“ conflictul din PNL in rindurile societatii civile si ale intelectualitatii de sensibilitate liberala. Interes de care razboiul din PNTCD nu a avut parte. In urma cu un an, in PNTCD se declansa acelasi tip de conflict, care s-a terminat cu sciziunea partidului. Esecul guvernarii, asumat, de voie, de nevoie („ajutat“, la vremea respectiva, de un Partid National Liberal care, sa nu uitam, s-a scuturat strategic de toata responsabilitatea celor patru ani in care a impartit, totusi, si