Primul ghem
De pe colina de 600 de metri cu parcul Wilhelmshöhe din Kassel, gigantica statuie din bronz a lui Herakles priveste din nou munca (fara indoiala herculeana) de a captura intr-o mare expozitie hydra artei contemporane. Recapitulativa si prospectiva, manifestarea documenta si-a deschis cea de-a 11-a editie. Notiunea de „deschidere“ se poate aplica in cadenta pe multe dintre nivelurile de organizare si de strategie ale actualei puneri in opera a unuia dintre cele mai importante evenimente expozitionale si teoretice privind arta zilelor noastre.
Amintim ca in 1955 pictorul Arnold Bode, care a initiat marea expozitie, isi propusese doar sa restituie artei germane de avangarda, proscrise de nazism, locul firesc in contextul artistic international. Treptat, documenta a capatat o adevarata vocatie internationala, iar in aceasta ultima editie dezbaterile teoretice au in centrul lor tema multiculturalismului, globalizarea si problemele identitare. Scopul documentei, inca de la infiintare, este inregistrarea si promovarea diverselor forme ale artei de avangarda. De pilda, in 1972 faimosul critic de arta si curator Harald Szeemann a propus, in cadrul proiectului A interoga realitatea – Imaginarul de azi, sintagme precum „mitologii individuale“ sau „universuri paralele artei“, fie ele kitsch-ul ori arta psihopatilor. Regasim, reluat din acel moment al documentei 5, intentia de informare si explicare a accesului spre arta in epoca sa postcomerciala, adica a demersurilor interogative care nu mai produc neaparat obiecte estetice spre contemplare. Apoi, peste cinci ani, directorul artistic care a urmat, Manfred Schneckenburger, a interogat in primul rind convergenta artei cu socialul, privilegiind noile medii: fotografie, cinema, video, televiziune, tendinta pe care o recunoastem din nou la Kassel-ul din aceasta vara. In 1982, Rudi Fuchs isi prop
