Dialog

În publicaţia cu acest nume pe care o scoate dl Ion Solacolu la München de ani buni (avîndu-l, la un moment dat, coredactor pe Ion Negoiţescu), au apărut, în ultimele numere sosite (unele, cu întîrziere) la redacţie cîteva lucruri foarte interesante. Ca de obicei, DIALOG face numere aşa-zicînd tematice, pe o problemă sau un autor. Numărul din dec.-iulie 1999, de exemplu, intitulat Destine, e consacrat unei extrem de utile discuţii dintre Matei Gall şi Andrei Goldner. Cel dintîi a fost comunist, condamnat pentru activitate ilegală, deportat în Transnistria, unde scapă ca prin minune din masacrul comis de nemţi şi de calmîci la Rîbniţa. După 23 august 1944 e repede marginalizat de un regim care-l dezamăgeşte. Se exilează în Israel şi apoi în Germania. Andrei Goldner a fost un social-democrat convins, pe care cedarea Ardealului în 1940 l-a prins la Cluj. A fost recrutat într-o companie de muncă forţată destinată de hortyşti evreilor cu studii superioare. Ajungînd compania prin apropierea Vienei, Goldner evadează împreună cu mai mulţi deţinuţi. Revenit în ţară, nu e de acord cu fuziunea dintre partidul său şi PCR, este exclus, marginalizat ca şi Gall, exilîndu-se ulterior în Israel şi Germania. Discuţia dintre cei doi a început în vara lui 1997 şi s-a încheiat în vara lui 1999, la Offenbach, unde au locuit amîndoi. Nu mai ştiu ce s-a mai întîmplat ulterior. Alte două numere din Dialog, acelea din 2000, selectează textele şi interviurile politice ale lui Ion Negoiţescu de după plecarea lui în Germania, dar şi scrisoarea către Goma din 1977, multe nereluate de autor în cărţile publicate în România după 1990. În fine, un număr unic pe 2001 cuprinde, prefaţate de dl Neagu Djuvara, conferinţe, dialoguri, mese rotunde, scrisori publicate în revista d-lui Solacolu în decursul anilor referitoare la teme istorice: 23 august, Yalta, procesul Antonescu, rolul Reg