In ultima vreme, programul TV a inclus citeva titluri care au facut concurenta lecturilor de vacanta pe propriul lor teren: dupa ce am vazut Aripile porumbitei cu Helena Bonham-Carter pe Romania 1 (ecranizare dupa romanul omonim de Henry James), a urmat Jude, cu Kate Winslet, pe PRO TV, adaptare recenta dupa Jude Nestiutul de Thomas Hardy. Pe HBO se difuzeaza varianta cinematografica a romanului lui Henry James Cupa de aur, iar duminica trecuta PRO TV a programat prima parte din Ghepardul, realizat in ’63 de Luchino Visconti dupa romanul lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa. Aparut postum, in 1958, unicul roman al aristocratului italian (duce de Palma si print de Lampedusa), ecranizat de un regizor aristocrat (contele Luchino di Modrone, care mai tirziu a devenit marxist), descrie declinul aristocratiei in Sicilia anului 1860, in perioada debarcarii lui Garibaldi si a miscarilor pentru unitatea Italiei. Patricianul, exponent al unei lumi in destramare, Don Fabrizio di Salina, personaj principal al cartii si al filmului, a fost comparat de cititori cu Lampedusa, iar de cinefili cu Visconti insusi, dupa ce Burt Lancaster (Salina, in film) a declarat ca a luat ca model personalitatea regizorului italian pentru interpretarea rolului.

Premiat cu Palme d’Or la Cannes in ’63, filmul are in distributie si alte nume mari: Alain Delon in rolul lui Tancredi, nepotul oportunist devenit ofiter in armata lui Garibaldi; Claudia Cardinale in rolul Angelicai Sedara (fiica unui parvenit, de curind primar), cu care Salina doreste sa il insoare pe Tancredi, din considerente financiare, trecind peste sentimentele propriei fiice. Decorul in care se desfasoara majoritatea actiunilor reconstituie stralucirea unei lumi care cedeaza in fata realitatii istorice, o adevarata fresca a vietii siciliene de la mijlocul secolului al XIX-lea, se contureaza din atentia deosebita acordata deta