Organizata in spatiul generos al Galeriei Etaj 3/4 de la Teatrul National, expozitia absolventilor Universitatii de Arte Bucuresti propune si in acest an un discurs vizual complex, divers stilistic, tematic si tehnic, construit (chiar daca usor confuz) prin individualitati si valori care se vor distincte. Fara idealuri si programe comune, fara o raportare solidar-ideatica la curentele si teoriile artistice contemporane, absolventii promotiei 2001-2002 par ca-si supraliciteaza voit diferenta – fata de maestru si unii fata de altii –, pina la limita (necesara, in fond, unui debut fertil) negarii oricaror modele, ierarhii, conventii si filiatii doctrinar-estetice. Conditie asumata, totusi, constient de tinerii artisti, probabil in incercarea de a-si testa nu atit experienta si pregatirea academica, ci mai curind bravura desprinderii, adevarul solutiilor si altitudinea aspiratiilor. In consecinta, o (ex)pozitie al carei pretext ar putea fi reflectia ironica a lui Hannes Böhringer: „Tot ceea ce spun profesorii tine de ziua de ieri si poate ca miine nu va mai fi valabil…“.

Desfasurindu-se ca work in progress (and still in progress!), expozitia a suferit serios din cauza nesincronizarilor intre diferitele sectii, astfel incit lucrarile de la sculptura, grafica, arta murala, ceramica si sticla au fost expuse cu putin timp inaintea vernisajului. Asadar, ne vom ocupa aici doar de diplomele de la pictura si de o parte din cele de la textile, exemplificind acele tendinte tematice si stilistice care anunta in nuce artistul si opera. Pornind intr-o ordine subiectiva, descoperim un enunt tautologic, o definitie a kitsch-ului prin el insusi: „altarele“ Sabinei Spatariu (de la clasa profesorului Florin Mitroi). Trandafiri din plastic, pasmanterii ieftine si figuri imprumutate din imaginarul benzilor desenate inunda suprafetele strident colorate ale unor altare cu „aripi“