Fete palide, obosite, incercanate. Ochi uscati de atita plins, dusi undeva in fundul capului. Asa aratau fratii Ticau ieri-dimineata, la nici 24 de ore dupa ce isi condusesera mama la groapa. Doar mezinul, Ionut, de 8 ani, uita uneori de moartea mamei si se juca cu niste verisoare. Cei mari, Mihai (16 ani) si Ana Maria (15 ani), deja nu isi mai permit sa-si plinga mama: de ieri, toata grija casei a ramas in seama lor. "In vacanta asta trebuie sa imi gasesc ceva de lucru. Ana, sora mea mai mare, va spala si va pregati masa. Eu va trebui sa muncesc, pentru ca nu pot sa imi las fratii fara mincare. Nu stiu ce-o sa ne facem la toamna, cind toti vom merge la scoala si vom avea nevoie de o multime de rechizite, dar si de incaltari pentru cei mici", spunea Mihai (16 ani), privindu-si cu ingrijorare fratii. Copiii stiu ca nu mai au pe cine sa se bazeze. Si ultimul lor sprijin, mama, nu-i va mai putea ajuta decit cu sfaturile din amintirile pe care le trezeste fiecare coltisor din casa: un apartament in Tatarasi. In ciuda eforturilor de a o salva, medicii de la Spitalul "Sf. Spiridon" au trebuit sa se dea batuti in fata unei leucemii care a evoluat extrem de rapid, in numai doua luni. "Pacat de ei, ca sint copii foarte buni" O moarte la fel de neasteptata a fost si cea a tatalui, care s-a sfirsit in urma unui accident vascular cerebral in urma cu sase ani. "Nu stim cum o sa se descurce copiii astia. Noi le mai dam o farfurie de mincare, dar nu putem sa ii ajutam mai mult. Pacat de ei, ca sint copii foarte buni. Toti merg la scoala. Pe perioada cit a stat la spital, Petronela fugea dupa-amiaza, intre tratamente, numai ca sa vada daca copiii sint bine si au ce sa manince. Pacat de ea. Tare se mai chinuia saraca, si-si facea griji cum o sa se descurce copiii singuri daca o sa i se intimple ceva, mai ales ca mai au de achitat si o restanta de 10 milioane de lei la intretinere", a