Cazuri de extrema urgenta. "As vrea sa donez pamantul pe care l-am mostenit, sa se ridice pe el un sfant lacas". Stimata d-na Sanziana Pop,. Sunt o abonata si fidela cititoare a revistei "Formula As" si multumesc bunului Dumnezeu ca existati si realizati pagini de suflet prin care omul intristat si n...
Cazuri de extrema urgenta
"As vrea sa donez pamantul pe care l-am mostenit, sa se ridice pe el un sfant lacas"
Stimata d-na Sanziana Pop,
Sunt o abonata si fidela cititoare a revistei "Formula As" si multumesc bunului Dumnezeu ca existati si realizati pagini de suflet prin care omul intristat si necajit isi incarca bateriile primind sperante si incredere in rezolvarea problemelor lor. Intr-o astfel de situatie ma aflu si eu. De multe ori am vrut sa va scriu si sa va spun durerea mea pe larg, dar nu am indraznit. Acum m-am hotarat sa va scriu pentru ca, asa cum v-am spus, am o mare problema pe care de una singura nu o pot rezolva si cer ajutorul dvs. Am 38 de ani si sunt casatorita a doua oara cu un barbat cu care ma inteleg foarte bine. Din prima casatorie am doi baieti, iar cu sotul meu actual am o fetita. Baiatul cel mare, Marius-Nicolae, are 21 de ani, este bolnav si nu poate merge decat cu caruciorul. Are distrofie musculara progresiva. Al doilea baiat are 17 ani si jumatate si are mici dereglari psihice. Fetita are 8 ani si jumatate si, slava lui Dumnezeu ca este sanatoasa. Vreau sa va spun ca nici eu nu am avut o copilarie fericita, deoarece nu mi-am cunoscut tatal niciodata. Sunt "facuta din flori" de o mama foarte rea si nepasatoare la lipsurile si durerile copiilor. Am fost patru frati: un baiat si trei fete. Fratele meu a murit acum 21 de ani calcat de tren din cauza blestemelor mamei mele. O sora a fost infiata, iar cealalta are 6 copii si este la fel de rea ca mama. Marius-Nicolae, baiatul meu cel mare, s-a nascut san
