Madalina DIACONU

Blickumkehr. Mit Martin Heidegger zu einer relationalen Ästhetik

Peter Lang, Frankfurt am Main, Berlin, Bern, Bruxelles, New York, Wien, 2000, 344 p.

Cu trei volume originale publicate, precum si cu numeroase studii si articole aparute in volume colective si reviste din tara si strainatate, Madalina Diaconu, la cei 32 de ani ai sai, ne-a oferit deja cel putin inceputul unei „opere“ care provoaca, nu doar prin nelinistitoarea productivitate a autoarei, ci mai ales prin vitalitatea neobisnuite a fiziologiei unei gindiri ce surprinde deopotriva prin rigoare academica si originalitate. Articolul de fata isi propune sa-i faca accesibile si cititorului roman ideile de baza ale lucrarii pe care Madalina Diaconu a publicat-o in limba germana in cadrul Colectiei „Societatii Austriece de Fenomenologie“, care este editata de Helmuth Vetter, presedintele sus-numitei societatii si al Societatii Austriece de Filozofie si profesor la Universitatea din Viena1. Sarcina integrarii acestei lucrari in unitatea parcursului intelectual din care face parte, desi ramine deocamdata in plan secundar, constituie presupozitia permanenta a rindurilor de fata.

Criza fundamentelor ontologice ale esteticii si sarcina unei reconstructii

radicale a ei

Cind, in subtitlul cartii, citim ca autoarea isi propune sa se indrepte Cu Martin Heidegger catre o estetica relationala, sintem inclinati sa credem ca aici avem de-a face in primul rind cu o reconstructie, interpretare si valorificare a filozofiei heideggeriene a artei, in masura in care expresia este adecvata in cazul lui Heidegger. Aceasta problema este, ce-i drept, si ea abordata, insa nu constituie nucleul lucrarii, ci este mai degraba o tema secundara. Caci adevarata intentie a investigatiei este una radicala si impune un ocol exegetic, propunindu-si sa coreleze doua