In urma evacuarilor a crescut numarul celor care au drept acoperis cerul liber Pina in urma cu citiva ani, imagini cu oamenii ai strazii care isi poarta prin sacose de plastic toata averea si dorm prin cutii de carton in imediata vecinatate a zgirie norilor puteau fi vazute doar prin filme. Era realitatea dura a capitalismului, de care, generosul regim comunist, ce oferea la toti case si slujbe, ne ferea sa dam piept cu ea. Intrati pe nepregatite in noua democratie, romanii au inteles cu mult mai curind decit se asteptau ce inseamna disponibilizarea, somajul, rata infatiei, si, de ceva vreme, chiar evacuarea din casa din pricina datoriilor la intretinere. Obisnuiti pina acum sa primeasca totul de la stat, mii de bacauani bat la portile primariei pentru a solicita locuinte. Autoritatile, dau neputicinicoase din umeri. Pina acum s-au adunat la Primaria municipiul Bacau peste 27.000 de astfel de cereri, iar posibilitati de a construi un numar atit de mare de locuinte sociale nu se intrevad prea curind. O mare parte dintre cei care nu au inca o locuinta stau cu chirie sau sint gazdiuti de rude, cunostinte sau prieteni. Multi, insa, nu au la cine sa traga. Dorm prin vagoane, boscheti, sau direct sub cerul liber, in imediata vecinatate a blocului sau casei din care au fost evacuati. In plin centrul Bacaului, linga cladirea noii catedrale catolice Gheorghe Dumitru, un bacauan in virsta de 62 de ani, a lucrat pina acum vreo sase ani la SC Cotidian SA. Era tabacar, avea o leafa bunisoara, reusea sa se descurce. Cind ajungea la necaz, o mina de ajutor ii intindeau colegii. Avea de crescut sapte copii. Ileana, nevasta lui, nu a avut niciodata serviciu, asa ca singura sursa de venit din familie era salariul sau. Prin 1996, in iuresul disponibilizarilor care s-au facut la SC Cotidian, a intrat si sectia unde lucra. A ramas pentru o vreme fara slujba, iar peste vreo doi ani si-a i