Expozitia de fotografie a lui Traian Lupu de la Institutul Francez din Bucuresti (1-26 iulie a.c.), Le silence du temps passé, a fost compusa din lucrari care au exploatat artistic elementul uzurii. Seria de fotografii si colaje semnate de Traian Lupu face parte dintr-un proiect mai cuprinzator, in care elementul-cheie, uzura, este urmarit atit la nivelul inanimat, al obiectelor, cladirilor, cit si la cel animat, al oamenilor. In aceasta prima iesire la rampa au fost luate in vizor obiecte care conotau dinamicitate, ca, de exemplu, masini, locomotive. Toate aceste obiecte de marca veche au putut fi citite atit ca modele de itinerarii narative, cit si ca forme in sine, constituindu-se ca pretexte plastice.

Traian Lupu este un artist plastic, de formatie grafician, care a incercat sa se exprime in mai multe limbaje vizuale. Astfel, se dezvaluie disponibilitatea artistului de a glisa de la un mediu la altul, abilitatea lui de a jongla cu mai multe limbaje dezvaluind o personalitate complexa. Exercitiul de microscopiere a realitatii se realizeaza aici prin decuparea unor detalii, pentru a pune in relief „felii de viata“ sau, in alta ordine de idei, pentru a extrage elemente bogate in culoare si dotate cu valente plastice compozitionale.

Obiectivul pare sa fie, dintr-un prim unghi de vedere, dorinta de a reface, ca in figura unui puzzle, unitatea unui obiect, de a recompune integritatea unei realitati. Uneori insa, Traian Lupu nu-si propune neaparat sa redea ceva anume, ci mai degraba sa expuna. Sa expuna ceva pentru a atentiona privitorii asupra cotidianului si asupra lucrurilor care ii inconjoara. Acesta este, in definitiv, si mobilul care l-a inspirat sa conceapa un proiect vizind carcasa lucrurilor vidate. Artistul vineaza forme lipsite de continut, obiecte care, prin eroziune, se saracesc de vlaga. Ceea ce ramine este o urma, o amintire a ceea ce