Pe falezele sihăstriei
Editura Paralela 45 şi-a adăugat o nouă dimensiune: colecţia �Civilizaţia romanului", coordonată de Mircea Martin. E vorba, de fapt, de educaţia prin roman: o anumită listă de �romane obligatorii" ar putea să schimbe devenirea celui care le citeşte. între acestea, Pe falezele de marmură, în cunoscuta traducere a lui Ion Roman. Considerată unanim de citici drept cartea cea mai profetică despre Germania care a fost scrisă în chiar timpul nazismului (în 1940 circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a povestitorului şi a fratelui său Otto şi stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e o apologie a vieţii intelectuale, a biruinţei spiritului asupra forţelor iraţionale. Lângă ţinutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană şi castele merovingiene, cei doi fraţi încearcă să se consacre contemplaţiei, dar vrăjmăşia conducătorului din ţinutul Mauretenia nu-i ocoleşte. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferinţă", observă în prefaţă Mircea Martin (căruia îi datorăm şi o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ţinutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi fraţi reuşesc să se refugieze pe înălţimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce devenise un calm veşmânt pentru viaţa noastră spirituală şi pentru frăţia noastră. Trebuie totuşi să renunţăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ".
Postfaţa lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune şi o elegantă emblemă scriiturii acestuia: "Un nihilism abisal nutreşte disperata şi abisala căutare a unei ordini a
