"S-ar putea crede că Dej a fost duşmanul colectivizării? Dej nu era duşmanul colectivizării. Însă o colectivizare bazată, în final, pe interes. Ideea lui era de a promova la început întovărăşirile ca o treaptă spre colectivizare. De aceea i-a şi criticat pe Ana Pauker şi pe Vasile Luca pentru presiunile pe care le-au făcut asupra ţăranilor de a intra în colectiv, pentru cei 80.000 de ţărani ce-au fost închişi pentru că refuzau să semneze cererile de intrare în colectiv. Şi, dacă mai trăia Dej, se desfiinţau colectivele? Să-ţi spun cum ar fi sfîrşit lucrurile dacă mai trăia Dej. În decembrie '64, eu mă întorsesem de la Paris, unde am avut tratative cu Giscard d'Estaing, pe atunci ministru de Finanţe, pe care l-am invitat să vină la noi.

L-am convins pe Dej să-l primească. Dej era bolnav, se întorsese de la Varşovia. Nu ştia că are cancer. Zicea că-i răcit şi îl înjura pe Gomulka: «O să vadă el - zicea - cînd o să vină la noi, îl cazez şi eu într-o casă cu curenţi». După ce-a plecat D'Estaing, am rămas noi: Dej, Maurer şi cu mine. Dej îmi spune: «Îţi aduci aminte de desfiinţarea cotelor? De materialul ce l-ai făcut atunci? Uite ce material trebuie să studiem şi să pregăteşti: să lăsăm CAP-urile libere. Să vîndă ce vor, cît vor şi cu ce preţ vor». Eu, cu o glumă nu prea reuşită, îi răspund: «Dacă le lăsăm libere, vom rămîne fără prune, fără ţuică!». «Să le rămînă lor şi prunele», a zis Dej."

(Lavinia Betea, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu, Editura Evenimentul Românesc, 1997) Tita CHIPER

"S-ar putea crede că Dej a fost duşmanul colectivizării? Dej nu era duşmanul colectivizării. Însă o colectivizare bazată, în final, pe interes. Ideea lui era de a promova la început întovărăşirile ca o treaptă spre colectivizare. De aceea i-a şi criticat pe Ana Pauker şi pe Vasile Luca pentru presiunile pe care le-au făcut asupra ţăranilor d