În ciuda a ceea ce spun ziarele din aceste zile, amantele nu au intrat în scena politicului nici o dată cu tînăra democraţie română şi nici cu seringa în mînă. Dovadă, una dintre ele - una căreia, recent, i s-a dedicat o biografie istorică (pentru că asta este calitatea multor amante: să facă istorii). Johanna Maria Magdalena (Magda, pentru prieteni) s-a născut în 1901 la Berlin - unde avea să şi moară, în condiţii din fericire atipice, 44 de ani mai tîrziu. Magda era o frumuşică copilă din flori, din răsadul plămădit de mama sa - camerista Auguste Behrend - împreună cu inginerul Oskar Ritschel (mai tîrziu, Auguste şi Oskar şi-au oficializat legătura, dar căsnicia n-a durat). Magda a urmat o şcoală religioasă din Bruxelles, apoi liceul, la Berlin. Aici, ea s-a împrietenit la toartă cu evreica Lisa Arlosoroff; atît de bine, încît fratele mai mare al Lisei - Victor - a fost prima sa dragoste. Victor era însă mult mai pasionat de idealurile lui sioniste decît de nurii junei. Aşa se face că într-o zi, pe cînd mergeau cu trenul, cei 18 ani ai Magdei au căzut cu tronc unui om de afaceri pe nume Günther Quandt, văduv în floarea celor 38 de ani ai săi. Günther i-a făcut curte aproape doi ani; în ianuarie 1921, s-au căsătorit. Magda a devenit o mamă excelentă pentru cei doi copii din prima căsătorie a soţului, ba chiar a insistat să mai înfieze alţi trei copii rămaşi orfani ai unei perechi prietene tragic decedate. În final, soţii Quandt au avut şi propriul lor copil - un băiat, pe nume Harald. Mariajul s-a rupt în 1928; Günther a rămas cu copiii şi cu banii. Cam sătulă de rolul de mamă, după divorţ Magda a devenit interesată de fierberea politică din Berlin şi de marşurile de care oraşul chiar nu ducea lipsă. Într-o zi a anului 1930, la un miting al naţional-socialiştilor, Magda a fost brusc atrasă de un bărbat impunător, bine îmbrăcat şi cu degete lungi şi nervoase