Peste 200 de posibili sfinti din Moldova se afla pe o lista de asteptare la Patriarhia Romana, in speranta ca vor fi canonizati. Cei mai multi dintre cei care urmeaza sa fie oficial recunoscuti ca sfinti si-au petrecut viata in monahism, ducind o viata curata. Printre cei care vor intra probabil in rindul sfintilor, urmind sa fie cinstiti de crestinii ortodocsi prin includerea lor in calendar, se numara si parintele Ilie Cleopa, cunoscutul duhovnic de la Sihastria, care a trecut la cele vesnice in anul 1998. Insa pentru a ajunge sfint trebuie indeplinite niste conditii. Care este "reteta" sfinteniei? Biserica Ortodoxa Romana a facut canonizari de doua ori pina acum Unii dintre crestinii de origine romana care au dus o viata duhovniceasca inalta au fost canonizati in 1955 si 1992. Pina in 1955, desi exista evlavie pentru mai multi crestini ce dusesera o viata curata, printre care Sfinta Cuvioasa Parascheva, Biserica Ortodoxa Romana (BOR) nu a avut dreptul de a emite acte canonice. Mitropoliile din Tarile Romane au fost pina in 1885 subordonate Patriarhiei Constantinopolului, iar pina in 1925, Patriarhia Romana a fost doar autonoma, nu autocefala. Aceasta inseamna ca nu avea dreptul sa faca Sfintul si Marele Mir (folosit in principal la sfintirea bisericilor) si nu avea voie sa canonizeze sfinti. Desi autocefalia a fost dobindita in 1925, abia 30 de ani mai tirziu vor aparea in calendar primii sfinti romani: Sfintii Ierarhi si Marturisitorii Ilie Iorest si Sava, Sfintul Ierarh Iosif cel Nou de la Patros, Sfintul Ierarh Calinic de la Cernica etc., generalizindu-se in plus cultul Sfintei Cuvioase Parascheva, al Sfintului Grigorie Decapolitul (de la Manastirea Bistrita-Oltenia), Sfintilor Mucenici Epictet si Astion. In 1992, Sinodul BOR canonizeaza o alta serie de sfinti, printre acestia numarindu-se, dintre monahii moldoveni, Cuviosul Daniil Sihastrul, Cuviosul Ioan Hoze