Denumita Iuno de catre romani, sotia supremului stapinitor al Olimpului, Jupiter (Zeus, la vechii greci), isi trage obirsia din contaminarea cultului unei divinitati feminine de factura prelatina, etrusca, Uni (personaj destul de enigmatic), si cel al zeitei eline Hera, personalitate mult mai complexa si cunoscuta in legendele clasice antice.

Conform traditiei grecesti, Hera era odrasla cuplului de frate si sora, titanii Cronos (Kronus) si Rhea, care au avut sase copii (zeii Hades, Poseidon, Demeter, Hera, Hestia si Zeus, enumerati in ordine arbitrara). De teama sotului, caruia i se prezisese ca va fi detronat din drepturi de catre unul dintre urmasii sai (nenominalizat), motiv ce il determina pe Cronos sa-i inghita, pe rind, pe cinci dintre ei, Rhea se ascunde in insula Creta, unde il naste pe Zeus. Mama iubitoare, pentru a-i salva viata, Rhea ii ofera titanului spre devorare, un bolovan infasat in scutece. Ajuns la maturitate, Zeus il obliga pe criminalul parinte sa-si verse odraslele inghitite, redindu-le lumii pamintene (printre ele se afla si Hera). In urma acestui fapt, alti titani, fratii lui Cronos, sar in ajutorul acestuia si se razboiesc cu zeii timp de 10 ani (asa-numita „titanomahie“). Pina la urma, luptele se sfirsesc cu victoria olimpienilor, iar Zeus devine stapinul Universului (astfel, profetia s-a implinit). In curind, Hera (sora) – crescuta in timpul acestui conflict de catre divinitatile marine Okeanos si Tethys – va deveni a doua consoarta a marelui cirmuitor universal (prima paredra era considerata Metis, mama zeitei Pallas-Athena). Cuplul Zeus-Hera are patru copii (razboinicul Ares, Hephaistos, patronul focului si al faurarilor, vesnic tinara Hebe si Eileithyia, moasa divina). Desi convietuieste timp indelungat cu ilustrul sot, Hera nu va ajunge niciodata la puterea acestuia. Fire extrem de pasionata (dragostea ei pentru divinul par