In ultima decada a lunii iulie, Centrul cultural „Rosetti Tescanu – George Enescu“ din Tescani-Bacau a gazduit cursurile de maiestrie ale violonistului de origine romana Serban Lupu, la care au participat interpreti din Canada, China, Corea, USA si Romania cu virste cuprinse intre 17 si 20 de ani. In incheiere, absolventii au sustinut, in sala „Oedip“ a centrului, un recital de sonate si lucrari concertante de Beethoven, Wieniawski, Brahms, Dvorak, Ysaye, Saint-Saëns si Vieuxtemps. (Cu acest prilej s-au distins in mod deosebit romanul Andrei Gocan si canadiana Katherine Cameroon.) Pe 2 august, in aceeasi sala „Oedip“, maestrul Serban Lupu a sustinut un recital demonstrativ, incluzind Sonata Nr. 1 pentru pian si vioara de Brahms, Sonata a III-a „in caracter popular romanesc“ de George Enescu si o seama de miniaturi instrumentale inedite sau rar auzite din literatura muzicala romaneasca anterioara secolului XX. Acompaniamentul, de inalta tinuta profesionala, a fost asigurat, atit pentru cursuri, cit si pentru cele doua recitaluri, de pianista Viorica Boerescu. La finele stagiului, muzicienii s-au intilnit pe aleile si in saloanele Tescanilor cu participantii la tabara internationala de pictura, veniti si ei pentru zece zile sa lucreze peisaj sub indrumarea artistului bacauan Ilie Boca (1-10 august).
Paragraful de mai sus este o relatare deliberat severa, dar prin accident suparator de inexpresiva. Simt nevoia sa revin asupra unui punct luminos de pe traseul sau – figura maestrului Serban Lupu –, intr-o tonalitate consonanta cu impresiile mele de la Tescani.
Serban Lupu e, foarte probabil, cel mai mare violonist pe care Romania l-a dat lumii in ultima jumatate de veac; in orice caz – o spun ca sa oblojesc eventualele orgolii ranite –, in acest moment el este cel mai cunoscut. Profesor la Universitatea din Illinois, sustine frecvent concerte si recita
